Regula 1 — Domeniul de aplicare
“Domeniul de aplicare”
a) Prezentele reguli se aplică tuturor navelor aflate în mare largă şi pe toate apele învecinate navigabile pentru navele maritime.
b) Nici o prevedere a prezentelor reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prevederilor speciale, stabilite de către autoritatea competentă, cu privire la navigaţia în rade, porturi, fluvii, lacuri sau căile navigabile interioare cu acces la marea largă şi navigabile pentru navele maritime. Aceste prevederi speciale trebuie să fie cât mai conforme posibil cu prezentele reguli.
c) Nici o dispoziţie din prezentele reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prevederilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la suplimentarea numărului luminilor de poziţie, a semnalelor luminoase, a semnalelor cu sirena utilizate de către navele de război şi navele în convoi sau în vederea suplimentării numărului luminilor de poziţie, a semnelor ori a semnalelor luminoase expuse de către navele de pescuit ce acţionează în cadrul unei flotile. Aceste mijloace suplimentare: lumini de poziţie, semnale suplimentare luminoase, semne vizuale sau semnale sonore trebuie, atât de mult cât este posibil să fie utilizate astfel încât să nu poată fi confundate cu orice altă lumină sau semnal (semn) autorizat prin oricare din aceste reguli.
d) Organizaţia poate adopta dispozitive de separare a traficului în scopul prezentelor reguli;
e) Ori de câte ori un guvern a determinat că o navă de construcţie specială sau destinată unor operaţiuni speciale nu se poate conforma tuturor prevederilor cuprinse în oricare din prezentele reguli, în ceea ce priveşte numărul, amplasarea, bătaia sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, atunci o astfel de navă trebuie să se 2 conformeze altor prevederi similare ce se referă atât la numărul, amplasarea, bătaia şi sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, cât şi la dispunerea şi caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonoră, care, după aprecierea guvernului în cauză, îi permit în aceste cazuri să se conformeze cât mai mult posibil prezentelor reguli.
Regula 2 — Responsabilităţi
„Responsabilităţi”
a) Nici una din prevederile prezentelor reguli nu trebuie să exonereze de răspundere o navă sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul acesteia, faţă de consecinţele unei neglijenţe oarecare privind aplicarea acestor reguli sau de neglijarea oricăror măsuri de prevedere cerute de practica obişnuită a navigatorilor sau de împrejurările deosebite în care se găseşte nava.
b) În interpretarea şi conformarea faţă de prezentele reguli se va ţine seama de toate pericolele de navigaţie şi de riscurile de coliziune precum şi de toate circumstanţele deosebite incluzând limitele navelor în cauză, care pot duce la îndepărtarea de prezentele reguli în scopul evitării unui pericol imediat.
Regula 3 — Definiţii generale
“Definiţii generale” Pentru scopul prezentelor reguli, exceptând cazul în care în context se prevede expres altfel, se definesc:
a) Termenul “Navă” include orice mijloace plutitoare inclusiv mijloace fără pescaj şi hidroavioanele, folosite sau capabile de a fi folosite ca mijloc de transport pe apă.
b) Expresia “Navă cu propulsie mecanică” înseamnă orice navă propulsată de o maşină. 3
c) Expresia “Navă cu vele” înseamnă orice navă care navigă sub vele, iar dacă are o maşină de propulsie aceasta nu este folosită.
d) Expresia “Navă angajată în pescuit” înseamnă orice navă care pescuieşte cu plase, carmace, traule sau orice alte unelte de pescuit ce-i reduc manevrabilitatea, această expresie nu include însă navele care pescuiesc cu cârlige remorcate sau cu alte unelte de pescuit ce nu le reduc manevrabilitatea. 4
e) Termenul “hidroavion” înseamnă orice aeronavă concepută să manevreze pe apă.
f) Expresia “navă care nu este stăpână pe manevra sa” înseamnă o navă care, în anumite circumstanţe, nu este în stare să manevreze aşa cum cer prezentele reguli şi deci nu se poate îndepărta din drumul altei nave.
g) Expresia “navă cu capacitate de manevră redusă” înseamnă o navă a cărei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitată 5 prin natura lucrărilor sale şi deci nu se poate îndepărta din drumul altei nave. Expresia “Navă cu capacitate de manevră redusă” trebuie să includă următoarele nave, fără a se limita însă la acestea:
1) navele ocupate cu lansarea sau întreţinerea mijloacelor de întreţinere a navigaţiei, a unui cablu sau a unei conducte submarine;
2) navele angajate în cercetări sau lucrări sub apă;
3) navele care, în timp ce se află în marş fac alimentare cu combustibil sau transbord de persoane, provizii sau marfă;
4) nave ocupate în lansarea sau recuperarea aeronavelor;
5) navele angajate în operaţiuni de dragare a minelor;
6) navele angajate în operaţiuni de remorcare care îngreunează mult capacitatea remorcherului şi remorcii sale de a modifica drumul.
h) Expresia “Navă stânjenită de pescajul său” desemnează orice navă cu propulsie mecanică, care, din cauza pescajului său, sau a lăţimii căii navigabile este mult îngreunată în capacitatea sa de a-şi modifica drumul.
i) Expresia „în marş” se aplică oricărei nave care nu este nici la ancoră nici legată la mal (geamandură), nici eşuată;
j) Termenii “Lungimea şi lăţimea unei nave” înseamnă lungimea peste tot şi lăţimea maximă;
k) Navele trebuie să fie considerate ca fiind în vedere una faţă de alta, chiar dacă numai una dintre ele poate fi observată vizual de cealaltă;
l) Expresia „vizibilitate redusă” înseamnă orice situaţie în care vizibilitatea este redusă din cauza ceţei, burniţei, ninsorii, averselor puternice de ploaie, furtunilor de nisip sau oricărei cauze asemănătoare. 6 7
Regula 4 — Domeniul de aplicare
“Domeniul de aplicare” Regulile prezentei secţiuni se aplică în orice condiţii de vizibilitate.
Regula 5 — Veghea
„Veghea” Orice navă trebuie să asigure în permanenţă o veghe vizuală şi auditivă corespunzătoare, folosindu-se în acelaşi timp mijloacele disponibile, potrivit cu circumstanţele şi condiţiile existente, astfel încât să se realizeze aprecierea completă a situaţiei şi a pericolului de coliziune.
Regula 6 — Viteza de siguranţă
„Viteza de siguranţă” Orice navă trebuie să navigheze tot timpul cu o viteză de siguranţă, astfel încât să poată acţiona corect şi eficient pentru evitarea unei coliziuni şi pentru a fi oprită pe o distanţă corespunzătoare circumstanţelor şi condiţiilor existente. Pentru determinarea vitezei de siguranţă cel puţin următorii factori trebuie luaţi în considerare:
a) De către toate navele:
1) vizibilitatea;
2) densitatea traficului, inclusiv concentrările de nave de pescuit sau de oricare alte nave;
3) manevrabilitatea navei, cu referire specială la distanţa de oprire şi capacitatea de giraţie în condiţiile existente;
4) noaptea, existenţa unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coastă sau de lumina difuză a propriilor sale lumini;
5) starea vântului, a mării şi a curenţilor, precum şi apropierea de pericolele pentru navigaţie; 8
6) pescajul navei în raport cu adâncimea accesibilă a apei;
b) În plus, pentru navele care au un radar în funcţiune:
1) caracteristicile, eficacitatea şi limitele de folosire eficientă a echipamentului radar;
2) limitările rezultate din scara distanţelor folosită la radar;
3) efectul stării mării, condiţiilor meteorologice şi altor surse de interferenţă;
4) faptul că ambarcaţiunile mici, gheţurile şi alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanţă adecvată;
5) numărul, poziţia şi mişcare navelor detectate cu radarul;
6) faptul că este posibil să se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci când radarul este folosit pentru determinarea distanţei faţă de nave şi alte obiecte aflate în vecinătate.
Regula 7 — Pericol de coliziune
„Pericol de coliziune”
a) Orice navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile corespunzătoare circumstanţelor şi condiţiilor existente pentru a determina dacă există riscul unei coliziuni. Dacă există vreo îndoială în ceea ce priveşte riscul de coliziune, trebuie să se considere că acest risc există;
b) Dacă la bord există un echipament radar în funcţiune, acesta trebuie folosit în mod corespunzător, incluzând explorarea la distanţă mare, cu scopul de a descoperi din timp riscul unei coliziuni şi ţinerea la zi a situaţiei pe planşeta radar sau orice altă supraveghere sistematică, echivalentă a obiectelor detectate;
c) Nu se va trage concluzii din informaţii insuficiente, mai ales din informaţii radar insuficiente;
d) Pentru a determina dacă există un risc de 9 coliziune trebuie să se ţină seama, printre altele, de următoarele considerente:
1) există risc de coliziune dacă relevmentul compas la o navă care se apropie, nu variază într-un mod apreciabil;
2) în unele cazuri, riscul de coliziune există, chiar dacă se observă că relevmentul variază apreciabil, mai ales la apropierea de o navă foarte mare, de un convoi remorcat sau de o navă care se află la distanţă mică.
Regula 8 — Manevra pentru evitarea coliziunii
“Manevra pentru evitarea coliziunii”
a) Orice manevră ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie, dacă circumstanţele permit, să conducă la rezultate pozitive, să fie efectuată din timp şi conform cu o bună practică marinărească.
b) Orice schimbare de drum sau de viteză sau amândouă deodată trebuie, dacă circumstanţele permit, să fie destul de mare pentru a putea fi percepută imediat de orice navă care execută observarea vizuală sau cu radarul; pot fi evitate schimbările succesive de mică importantă de drum, viteză sau ale ambele deodată.
c) Dacă nava are suficient spaţiu de manevră, simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficientă pentru a se evita o situaţie de foarte mare apropiere, cu condiţia ca această manevră să fie făcută cu mult timp înainte, să fie substanţială şi să nu conducă la o altă situaţie de foarte mare apropiere.
d) Orice manevră pentru evitarea coliziunii cu o altă navă trebuie făcută astfel încât să permită trecerea la o distanţă de siguranţă. Eficacitatea manevrei trebuie controlată cu atenţie până când cealaltă navă a fost complet şi definitiv evitată.
e) Dacă este nevoie să se evite o coliziune sau să se câştige mai mult timp pentru aprecierea situaţiei, nava trebuie să reducă viteza sau să oprească complet, stopând maşinile ori punându- 10 le înapoi.
f)
1) O navă căreia, prin oricare din aceste reguli, i se impune să nu împiedice trecerea în siguranţă a unei alte nave, trebuie – atunci când circumstanţele situaţiei o impun – să întreprindă din timp acţiuni care să conducă la crearea unui spaţiu de manevră suficient pentru trecerea în siguranţă a celeilalte nave;
2) O navă căreia i se cere să nu împiedice trecerea în siguranţă a unei alte nave nu este eliberată de răspundere dacă apropierea faţă de acea navă conduce la un risc de coliziune şi trebuie, atunci când întreprinde o acţiune, să aplice pe deplin cerinţe regulilor acestei secţiuni;
3) O navă a cărei trecere nu este stânjenită trebuie să se conformeze regulilor acestei secţiuni când cele două nave se apropie una de alta şi astfel apare riscul unei coliziuni.
Regula 9 — Treceri înguste
“Treceri înguste”
a) O navă în marş printr-un şenal îngust sau pe o pasă de acces trebuie să navige cât mai aproape posibil de limita exterioară, din tribordul său, a şenalului sau a pasei respective de acces.
b) O navă cu lungime mai mică de 20 m şi o navă cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea navei care poate naviga în deplină siguranţă numai prin interiorul şenalului îngust sau pe pasa de acces.
c) O navă angajată în pescuit nu trebuie să stânjenească trecerea unei nave care navigă pe un şenal îngust sau pe o pasă de acces.
d) O navă nu trebuie să traverseze un şenal îngust sau o pasă de acces dacă prin aceasta stânjeneşte trecerea unei nave care poate naviga în deplină siguranţă numai prin interiorul acestui şenal îngust sau pe pasa de acces. Nava din urmă poate folosi semnalul sonor prescris de regula 34 11 d), dacă se îndoieşte de intenţiile navei care traversează.
e)
1) Într-un şenal îngust sau o pasă de acces, când depăşirea nu se poate face decât dacă nava ajunsă manevrează pentru a permite celeilalte nave să o depăşească în siguranţă, nava care ajunge trebuie să-şi facă cunoscută intenţia, emiţând semnalul corespunzător prescris de regula 34 (c) par.(1). Nava ajunsă trebuie, dacă este de acord, să emită semnalul corespunzător prescris de regula 34 (c) par.(2) şi să manevreze astfel încât să permită depăşirea în siguranţă. Dacă este în dubiu, nava ajunsă poate să emită semnalele sonore prescrise de regula 34 (d);
2) Prezenta regulă nu scuteşte nava care ajunge de obligaţia de a se conforma prevederilor regulii 13;
f) O navă care se apropie de un cot sau de un loc aflat într-un şenal îngust sau într-o pasă de acces, în care alte nave pot fi mascate de prezenţa unui obstacol, trebuie să navige cu prudenţă şi vigilenţă deosebite şi să emită semnalul corespunzător prescris de regula 34 e);
g) Dacă circumstanţele permit, orice navă trebuie să evite ancorarea într-o trecere îngustă.
Regula 10 — Dispozitive
„Dispozitive de separare a traficului”
a) Prezenta regulă se aplică dispozitivelor de separare a traficului adoptate de către Organizaţie şi nu absolvă nici o navă de obligaţiile prevăzute în alte reguli;
b) O navă care navigă în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuie:
1) să navige pe pasa de navigaţie corespunzătoare direcţiei generale a traficului pentru această pasă; 12
2) în măsura posibilului, să se îndepărteze de linia sau de zona de separare dintre pase;
3) ca regulă generală să se angajeze sau să iasă dintr-o pasă de navigaţie pe la una din extremităţi, dar atunci când intră sau iese prin lateral, să facă această manevră sub un unghi cât mai mic posibil faţă de direcţia generală a traficului.
c) Pe cât este posibil, o navă trebuie să evite să traverseze pasele de navigaţie, dar dacă este obligată să o facă, nava trebuie să le traverseze – pe cât posibil – perpendicular pe direcţia generală a traficului;
d)
1) Zonele de trafic costier nu trebuie folosite în mod normal de o navă care poate utiliza în deplină siguranţă pasa de navigaţie corespunzătoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului. Totuşi navele cu o lungime mai mică de 20 m, navele cu vele şi navele care pescuiesc zonele de trafic costier;
2) indiferent de cele expuse în subparagraful
d) (1), o navă poate folosi zona de trafic costier atunci când se află în drum spre un port sau iese din el, spre sau de la o platformă sau o construcţie de foraj marin, spre sau din locul de îmbarcare a pilotului sau orice alt loc situat în zona de trafic costier sau pentru a evita un pericol imediat.
e) În mod normal o navă, alta decât cea care traversează un dispozitiv de separare a traficului sau o navă care angajează sau iese din o pasă de navigatie, nu trebuie să intre în zona de separare sau să întretaie linia de separare cu excepţia:
1) cazurilor de urgenţă pentru evitarea unui pericol imediat;
2) angajării pentru pescuit în zona de separare. 13
f) O navă care navigă în zonele vecine cu extremităţile unui dispozitiv de separare a traficului trebuie să navige cu o atenţie deosebită.
g) O navă trebuie să evite, pe cât de mult posibil, să ancoreze în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului sau în zonele vecine cu extremităţile sale.
h) O navă care nu doreşte să folosească un dispozitiv de separare a traficului trebuie să se îndepărteze de acesta cât mai mult posibil.
i) O navă angajată în pescuit nu trebuie să stânjenească trecerea unei nave care navigă pe o pasă de navigaţie.
j) Navele cu o lungime mai mică de 20m sau navele cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea în siguranţă a unei nave cu propulsie mecanică , care navigă pe o pasă de navigaţie.
k) Atunci când se află angajată într-o operaţiune pentru menţinerea siguranţei navigaţiei într-un dispozitiv de separare a traficului, o navă cu capacitatea de manevră redusă este scutită de a se conforma prezentei reguli în măsura necesară executării operaţiunii .
l) Atunci când este angajată într-o operaţiune pentru instalarea, întreţinerea sau scoaterea unui cablu submarin într-un dispozitiv de separare a traficului, o navă cu capacitatea de manevră redusă este scutită de a se conforma prezentei reguli, în măsura necesară executării operaţiunii. 14
Regula 11 — Domeniul de aplicare
“Domeniul de aplicare” Regulile prezentei secţiuni se aplică navelor care se văd una pe alta.
Regula 12 — Navele cu vele
„Navele cu vele”
a) Când două nave cu vele se apropie una de alta, astfel încât există pericolul de coliziune, una dintre ele trebuie să se abată din drumul celeilalte, după cum urmează:
1) când navele primesc vântul din borduri diferite, nava care primeşte vântul din babord trebuie să se abată din drumul celeilalte;
2) când cele două nave primesc vântul din acelaşi bord, nava din vânt trebuie să se abată din drumul navei de sub vânt; 15
3) dacă o navă care primeşte vântul din babord vede o altă navă în vânt şi nu poate stabili cu certitudine dacă aceea navă primeşte vântul din babordul sau din tribordul său, prima navă trebuie să se abată din drumul acelei nave.
b) În scopul aplicării acestei reguli, bordul din vânt trebuie considerat ca fiind bordul opus celei în care este braţată vela mare sau, în cazul navelor cu vele pătrate, bordul opus celei în care este braţată cea mai mare velă aurică.
Regula 13 — Depăşirea
„Depăşirea”
a) Oricare ar fi prevederile regulilor din partea B secţiunile I şi II, orice navă care ajunge din urmă o altă navă trebuie să se abată din drumul navei ajunse.
b) Va fi considerată navă care ajunge o altă navă, acea navă care se apropie de altă navă venind dintr-un unghi mai mare de 22º,5 dinapoia traversului acelei nave, adică aceea care se găseşte într-o astfel de poziţie faţă de nava ajunsă încât noaptea ar putea vedea numai lumina din pupa navei ajunse, fără să vadă 16 vreuna din luminile din borduri.
c) Dacă o navă nu poate stabili cu certitudine că ajunge din urmă o altă navă, ea trebuie să se considere ca fiind navă care ajunge din urmă şi să manevreze în consecinţă.
d) Nici o schimbare ulterioară de relevment între cele două nave nu poate face ca nava care întrece o altă navă să se considere drept navă care îi taie drumul acesteia din urmă în sensul prezentelor reguli şi nici să o absolve de obligaţia de a se abate din drumul navei ajunse, până când aceasta nu a fost definitiv evitată şi depăşită.
Regula 14 — Nave având drumuri opuse
„Nave având drumuri opuse”
a) Când două nave cu propulsie mecanică se întâlnesc pe drumuri direct opuse sau aproape opuse, în aşa fel încât există riscul de coliziune, fiecare dintre ele trebuie să se abată la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.
b) Trebuie să se considere că o astfel de situaţie există atunci când o navă vede o altă navă drept în prova ei, astfel încât noaptea va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceiaşi verticală sau aproape pe aceiaşi verticală şi/sau simultan amândouă luminile din borduri, iar ziua va vedea cealaltă navă sub un relevment prova corespunzător.
c) Când o navă nu poate determina cu siguranţă că o astfel de situaţie există, ea va trebui să considere că această situaţie există şi să manevreze în consecinţă.
Regula 15 — Încrucişarea drumurilor
„Încrucişarea drumurilor” Când două nave cu propulsie mecanică au drumuri care se încrucişază astfel încât există un risc de coliziune, nava care vede cealaltă navă prin tribordul său trebuie să se abată din drumul celeilalte nave şi, dacă circumstanţele permit acest lucru, să evite să-i treacă prin prova. 17
Regula 16 — Manevra navei neprivilegiate
„Manevra navei neprivilegiate” Orice navă, care este obligată să se abată din drumul unei alte nave, trebuie – atât de mult cât este posibil – să manevreze din timp şi substanţial pentru a se îndepărta la o distanţă apreciabilă.
Regula 17 — Manevra navei privilegiate
„Manevra navei privilegiate”
a)
1) Când din două nave una (neprivilegiată) este obligată să se abată din drumul celeilalte, cealaltă (nava privilegiată) trebuie să-şi menţină drumul şi viteza.
2) În scopul evitării coliziunii numai prin manevra sa, această din urmă navă (nava privilegiată) poate totuşi să acţioneze imediat atunci când îi este evident că nava obligată să se abată din drum nu execută manevra corespunzătoare prezentelor reguli.
b) Când dintr-o cauză oarecare, nava obligată să-şi menţină drumul şi viteza se găseşte atât de aproape de cealaltă încât coliziunea nu poate fi evitată numai prin singura manevră a navei neprivilegiate, nava privilegiată va întreprinde acţiunea cea mai indicată pentru a evita coliziunea.
c) O navă cu propulsie mecanică ce manevrează pentru a evita o coliziune cu o altă navă cu propulsie mecanică al cărei drum se încrucişează cu drumul său în condiţiile prevăzute de aliniatul (a) paragraful (2) din prezenta regulă, nu trebuie –dacă circumstanţele permit – să schimbe de drum la babord dacă cealaltă navă se află în babordul său .
d) Prezenta regulă nu scuteşte nava neprivilegiată de obligaţia de a se abate din drumul celeilalte nave.
Regula 18 — Responsabilităţi reciproce ale
„Responsabilităţi reciproce ale navelor” Cu excepţia prevederilor contrare din 18 regulile 9, 10 şi 13:
a) O navă cu propulsie mecanică aflată în marş trebuie să se abată din drumul unei nave:
1) care nu este stăpână pe manevra sa;
2) cu capacitate de manevră redusă;
3) care este angajată în pescuit;
4) cu vele.
b) O navă cu vele aflată în marş trebuie să se abată din drumul unei nave:
1) care nu este stăpână pe manevra sa;
2) care are capacitate de manevră redusă;
3) care este angajată în pescuit;
c) O navă angajată în pescuit aflată în marş trebuie, pe cât posibil, să se abată din drumul unei nave:
1) care nu este stăpână pe manevra sa;
2) care are capacitate de manevră redusă;
d)
1) Orice navă, alta decât o navă care nu este stăpână pe manevra sau a cărei capacitate de manevră este redusă, trebuie, dacă circumstanţele permit, să nu împiedice trecerea în siguranţă a unei nave stânjenită de pescajul său, care arată semnalele prevăzute la regula 28;
2) O navă stânjenită de pescajul său trebuie să navige cu o prudenţă deosebită, ţinând seama de situaţia sa specială.
e) Un hidroavion amerizat trebuie, ca regulă generală, să se ţină cât mai departe de toate celelalte nave şi să evite să le stânjenească navigaţia. Totuşi, când există riscul de coliziune, hidroavionul trebuie să se conformeze regulilor din prezenta secţiune. SECŢIUNEA III - MANEVRA NAVELOR PE VIZIBILITATE REDUSĂ 19
Regula 19 — Comportamentul navelor pe
„Comportamentul navelor pe vizibilitate redusă”
a) Prezenta regulă se aplică navelor care nu se văd una pe alta şi care navigă înăuntrul sau în apropierea zonelor cu vizibilitate redusă.
b) Orice navă trebuie să navige cu o viteză de siguranţă adaptată circumstanţelor existente şi condiţiilor de vizibilitate redusă. Navele cu propulsie mecanică trebuie să aibă maşinile gata pentru o manevră imediată.
c) Atunci când se conformează regulilor din secţiunea I-a din prezenta parte, orice navă trebuie să ţină neapărat seama de circumstanţele existente şi de vizibilitate redusă.
d) O navă care detectează numai cu radarul prezenţa unei alte nave trebuie să determine dacă se dezvoltă o situaţie de foarte mare apropiere şi/sau dacă există riscul unei coliziuni. În acest caz, nava trebuie să ia măsuri pentru evitarea acestei situaţii cu mult timp înainte; dacă aceste măsuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar să se evite, în măsura posibilului, următoarele manevre:
1) o schimbare de drum către babord în cazul unei nave aflate înaintea traversului, alta decât o navă în curs de depăşire;
2) o schimbare de drum în direcţia unei nave care se află la traversul sau înapoia traversului.
e) Cu excepţia cazului în care s-a determinat că nu există un risc de coliziune, orice navă care aude - aparent înaintea traversului - semnalul de ceaţă al altei nave sau care nu poate evita o situaţie de foarte mare apropiere cu o altă navă aflată înaintea traversului său trebuie să reducă viteza sa la treapta minimă necesară menţinerii drumului. Dacă este necesar, va trebui să se oprească şi – în orice caz – să se navige cu o atenţie extremă până când pericolul de coliziune a trecut. 20 21
Regula 20 — Domeniul de aplicare
: „Domeniul de aplicare”
a) Regulile prezentei părţi trebuie respectate pe orice vreme.
b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul până la răsăritul Soarelui. În acest interval de timp, nava nu trebuie să arate nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile specificate de reguli sau care să poată stânjeni vizibilitatea sau caracterul distinctiv al acestora sau care poate împiedica efectuarea unei veghe corespunzătoare.
c) Luminile prevăzute de prezentele reguli, atunci când sunt instalate, pot fi arătate de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusă şi pot fi arătate în toate celelalte împrejurări în care această măsură este considerată necesară.
d) Regulile referitoare la semne trebuie respectate pe timpul zilei.
e) Luminile şi semnele specificate de prezentele reguli trebuie să fie conforme cu prevederile din regulament.
Regula 21 — Definiţii
: „Definiţii”
a) Expresia „lumină de catarg” înseamnă o lumină albă amplasată în planul longitudinal al navei, arătând o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 225• şi astfel fixată încât să arate lumina începând din prova până la 22,5o înapoia traversului, în fiecare bord. 22
b) Expresia „lumini din bord” înseamnă o lumină verde amplasată în tribord şi o lumină roşie în babord, arătând fiecare o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 112,5o şi fixată încât să arate lumina începând din prova până la 22,5o grade înapoia traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mică de 20 metri (L < 20
m) luminile din borduri pot fi combinate într-un singur felinar amplasat în planul longitudinal al navei.
c) Expresia „lumină de pupa” înseamnă o lumină albă amplasată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 135º grade şi fixată astfel încât să arate lumina pe un sector de 67,5o în fiecare bord, începând de la pupa. 23
d) Expresia „lumină de remorcaj” înseamnă o lumină galbenă, având aceleaşi caracteristici ca şi lumina de pupa definită la paragraful (c) de mai sus.
e) Expresia „lumină vizibilă pe întregul orizont” înseamnă o lumină care arată o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 360º.
f) Expresia „lumină cu sclipiri” înseamnă o lumină cu sclipiri regulate, a căror frecvenţă este de 120 sclipiri sau mai multe pe minut. 24
Regula 22 — Distanţele de vizibilitate a luminilor
: „Distanţele de vizibilitate a luminilor” Luminile prevăzute în prezentul regulament trebuie să aibă intensitatea specificată în secţiunea a 8-a din anexa I, în aşa fel încât să fie vizibile la următoarele distanţe minime:
a) pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare: - lumina de catarg: 6 mile marine; - luminile din borduri: 3 mile marine; - lumina de pupa: 3 mile marine; - lumina de remorcaj: 3 mile marine; - lumina albă, roşie, verde sau galbenă vizibile pe întregul orizont: 3 mile marine.
b) pentru navele cu o L = 12 m sau mai mare, dar mai mică de 50 m (12<L<50m): - lumina de catarg : 5 mile marine (dacă lungimea navei este mai mică de 20m:3 mile marine); - luminile din borduri : 2 mile marine ; - lumina de pupa : 2 mile marine ; - lumina de remorcaj : 2 mile marine; - luminile albă, roşie, verde sau galbenă vizibilă pe întregul orizont : 2 mile marine; 25
c) pentru navele cu o lungime mai mică de 12 m (L< 12 m ) : - lumina de catarg : 2 mile marine; - luminile din borduri : 1 milă marină; - lumina de pupa : 2 mile marine ; - lumina de remorcaj : 2 mile marine; - luminile albă, roşie, verde sau galbenă vizibilă pe întregul orizont: 2 mile marine.
d) pentru navele sau obiectele remorcate care sunt parţial în imersiune şi greu observabile: - o lumină albă vizibilă pe întregul orizont : 3 mile marine.
Regula 23 — Navele cu propulsie mecanică
: „Navele cu propulsie mecanică aflate în marş”
a) O navă cu propulsie mecanică aflată în marş trebuie să poarte:
1) o lumină de catarg la prova;
2) o a doua lumină de catarg înapoia primei lumini de catarg şi mai sus decât aceasta, exceptând navele a căror lungime este mai mică de 50 metri, care nu sunt obligate să poarte această lumină, dar o pot purta;
3) luminile din borduri;
4) o lumină de pupa. 26
b) În afara luminilor prevăzute la paragraful (a) de mai sus, o navă cu pernă de aer, exploatată fără pescaj, trebuie să poarte o lumină galbenă cu sclipiri vizibile pe întregul orizont. 27
c)
1) În locul luminilor prevăzute în paragraful (a) de mai sus, o navă cu propulsie mecanică cu o lungime mai mică de 12 metri poate arăta o lumină albă pe întreg orizontul şi luminile din borduri;
2) În locul luminilor prevăzute la paragraful (a) de mai sus, o navă cu propulsie mecanică cu o lungime mai mică de 7 metri şi a cărei viteză maximă nu depăşeşte 7 noduri poate să poarte sus o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul şi, dacă este posibil, să poarte luminile din borduri.
3) Lumina de catarg sau lumina albă vizibilă pe întregul orizont a unei nave cu propulsie mecanică cu lungimea mai mică de 12 metri poate fi deplasată faţă de planul longitudinal al navei dacă montarea ei în acest plan nu este posibilă, cu condiţia ca luminile din borduri să fie combinate într-un singur felinar dispus în planul longitudinal sau cât mai aproape posibil de acelaşi plan ca şi lumina de catarg sau lumina albă vizibilă pe întregul orizont
Regula 24 — Remorcarea şi împingerea
: „Remorcarea şi împingerea”
a) O navă cu propulsie mecanică care remorchează trebuie să poarte :
1) în locul luminii prevăzute de Regula 23 (a)(1) sau (a)(2), două lumini de catarg dispuse pe verticală. Când lungimea convoiului remorcat, măsurată de la pupa navei care remorchează 28 până la extremitatea pupa a convoiului remorcat, este mai mare de 200 metri, nava care remorchează va purta trei astfel de lumini de catarg dispuse pe verticală;
2) luminile din borduri
3) o lumină de pupa;
4) o lumină de remorcaj aşezată pe verticala lumini de pupa, deasupra ei;
5) în locul cel mai vizibil, când lungimea
5) when the length of the tow exceeds 200 29 convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.
b) O navă care remorchează prin împingere şi o navă împinsă legată printr-o legătură rigidă astfel încât alcătuiesc o unitate compusă, trebuie considerate ca o navă cu propulsie mecanică şi să poarte luminile prescrise de Regula 23.
c) O navă cu propulsie mecanică care împinge
c) A power-driven vessel when pushing ahead or 30 înainte sau remorchează cuplat, cu excepţia cazului unei unităţi compuse, trebuie să poarte:
1) în locul luminii prescrise la regula 23(a)(1) sau (a)(2) la prova două lumini de catarg pe linie verticală;
2) luminile din borduri;
3) lumina de pupa.
d) O navă cu propulsie mecanică căreia i se aplică
d) A power-driven vessel to which paragraphs (a) 31 prevederile paragrafelor (a) şi (c) de mai sus, trebuie să se conformeze de asemenea dispoziţiunilor de la Regula 23 (a)(2).
e) O navă sau un obiect remorcat, altele decât cele remorcate în paragraful (g) al prezentei reguli, trebuie să poarte:
1) luminile din borduri;
2) lumina de pupa;
3) în locul cel mai vizibil, când lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.
f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau
f) Provided that any number of vessels being 32 împinse în grup, trebuie si corespundă cu acelea ale unei singure nave:
1) o navă împinsă, care nu face parte dintr-o uniate compusă, trebuie să poarte la extremitatea sa prova, luminile din borduri;
2) o navă remorcată cuplat trebuie să poarte la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.
g) O navă sau obiect remorcat care este parţial în imersiune şi greu de observat, sau o combinaţie de astfel de nave sau obiecte trebuie să arate:
1) dacă lăţimea este sub 25 metri, o lumină albă, vizibilă pe întreg orizontul, la sau lângă extremitatea prova şi una la sau lângă pupa, excepţie făcând dracoanele, care nu sunt obligate să arate o lumină la sau lângă extremitatea prova; 33
2) dacă lăţimea este de 25 metri sau mai mult, două lumini albe, suplimentare, vizibile pe întreg orizontul, la sau lângă extremităţile lăţimii sale;
3) dacă lungimea depăşeşte 100 metri, lumini albe suplimentare, vizibile pe întreg orizontul între luminile prescrise în aliniatele (1) şi (2), astfel încât distanţa dintre lumini sa nu depăşească 100 metri;
4) un semn biconic la sau lângă extremitatea pupa a ultimei nave sau ultimului obiect remorcat şi dacă lungimea remorcii depăşeşte 200 metri, un semn biconic suplimentar în locul cel mai vizibil, sau cât mai aproape posibil spre prova. 34
h) În cazul în care indiferent din ce cauză, o navă sau obiect remorcat este în imposibilitate de a arăta luminile sau semnalele prescrise în paragraful (e) sau (g) al prezentei reguli, trebuie luate toate măsurile posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat sau cel puţin pentru a indica prezenţa unei astfel de nave sau obiect.
1) Atunci când dintr-un motiv justificat este impracticabil pentru o navă care nu este în mod obişnuit angajată în operaţiuni de remorcaj, să arate luminile conţinute în paragraful (a)sau (c) ale prezentei reguli, o astfel de navă nu este obligată să arate luminile prescrise pentru cazul când remorchează o altă navă în pericol sau care necesită ajutor. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a indica natura relaţiei dintre nava remorcher şi nava remorcată, conform prevederilor din regula
36) în special prin iluminarea parâmei de remorcaj.
Regula 25 — Nave cu vele în marş şi nave cu
: „Nave cu vele în marş şi nave cu rame”
a) O navă cu vele în marş trebuie să poarte:
1) luminile din borduri;
2) luminile de pupa. 35
b) La o navă cu vele, cu lungimea sub 20 metri, luminile prescrise în paragraful (a) al prezentei reguli pot fi combinate într-un felinar situat la sau lângă mărul de la catarg în locul cel mai vizibil.
c) În afară de luminile prescrise la paragraful (a) din prezenta regulă – o navă cu vele în marş poate purta, la măr sau la partea superioară a catargului în locul unde sunt cel mai vizibile, două lumini pe verticală, vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roşie iar cea inferioară verde. Totuşi, aceste lumini nu trebuie să fie purtate cu felinarul autorizat prin paragraful (b) din prezenta regulă. 36
d)
1) O navă cu vele cu o lungime mai mică de 7 metri trebuie, dacă este posibil, să poarte luminile prescrise la paragrafele (a) sau (b), dar în cazul că nu le poartă, trebuie să fie pregătite să arate în orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanternă electrică sau un felinar aprins cu lumină albă;
2) O navă cu rame poate purtă lumile prescrise de prezenta regulă pentru navele cu vele, dar dacă nu le poartă, trebuie să fie pregătită să arate în orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanternă electrică sau un felinar cu lumină albă. 37
e) O navă care se deplasează în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie să poarte la prova în locul cel mai vizibil, un semn de forma conică, cu vârful în jos.
Regula 26 — Nave de pescuit
: „Nave de pescuit”
a) O navă care pescuieşte, atât în marş cât şi la ancoră nu trebuie să poarte decât luminile şi semnale prescrise de prezenta regulă
b) O navă care traulează, adică trage prin apa un traul sau o altă unealtă de pescuit, trebuie să poarte :
1) două lumini pe verticală vizibile pe întreg 38 orizontul, lumina superioară fiind verde iar cea inferioară albă, sau un semn alcătuit din două conuri unul deasupra altuia cu vârfurile unite.
2) lumină de catarg aşezată la o înălţime mai mare decât aceea a luminii verzi vizibilă pe întreg orizontul şi înapoia acesteia. Navele cu o lungime mai mică 50 metri nu sunt obligate să poarte aceasta lumina, dar o pot face;
3) când nava se deplasează prin apă, în afara luminilor prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri si luminile de pupa.
c) O navă care pescuieşte, altfel decât prin traulare, trebuie să poarte : 39
1) două lumini suprapuse pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roşie şi lumina inferioară fiind albă sau un semn alcătuit din două conuri suprapuse unite la vârf.
2) dacă uneltele sale de pescuit se întind pe o distanţă orizontală mai mare de 150 metri începând de la nava, o lumină albă vizibilă pe tot orizontul sau un con cu vârful în sus, în direcţia uneltelor de pescuit; 40
3) când se deplasează prin apă, în afara luminilor prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri şi lumina de pupa.
d) Semnele suplimentare descrise în ANEXA II se aplică navelor angajate în operaţiuni de pescuit în apropierea altor nave ce execută operaţiuni de pescuit.
e) O navă care nu pescuieşte nu trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regulă, ci numai acelea prescrise pentru o navă de lungimea sa. 41
Regula 27 — Nave care nu sunt stăpâne pe
: „Nave care nu sunt stăpâne pe manevră sau cu capacitate de manevră redusă"
a) O navă care nu este stăpână pe manevră trebuie să poarte:
1) în locul cel mai vizibil, două lumini roşii pe linie verticală, vizibile pe întreg orizontul;
2) în locul cel mai vizibil, două bule sau semne asemănătoare pe linie verticală;
3) când se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise în prezentul paragraf, 42 luminile din borduri şi o lumină de pupa. sidelights and a sternught.
b) O navă cu capacitate de manevră redusă, alta decât o navă care face operaţiuni de deminare, trebuie să poarte:
1) în locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticală, vizibile pe întreg orizontul, lumina de sus şi lumina de jos fiind roşii, iar lumina din mijloc albă;
2) în locul cel mai vizibil, trei semne pe linie verticală, semnul superior şi inferior fiind câte o bulă, iar cel din mijloc fiind un bicon; 43
3) când nava se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise la aliniatul (1), o lumină sau luminile de catarg, luminile din borduri şi lumina de pupa;
4) când nava este la ancorã, în afarã de luminile sau semnele prescrise la aliniatele (1) şi (2) luminile sau semnele prescrise de regula 30). 44
c) O navã cu propulsie mecanicã, angajatã într-o operaţiune de remorcaj, de o asemenea naturã încât se poate reduce mult capacitatea de abatere din drum a navei care remorchează şi a remorcii sale, trebuie sã poarte pe lângă luminile sau semnele prescrise în regula
24) (a), luminile sau semnele prescrise în aliniatele b), (1) şi (2) ale prezentei reguli. 45 46
d) O navã în curs de a draga sau de a efectua lucrări sub apã şi având capacitate de manevrã redusã, trebuie sã poarte luminile şi semnele prescrise la paragraful
b) (1), (2) şi (3) din prezenta regulã şi atunci când existã un obstacol trebuie sã poarte în plus:
1) douã lumini roşii vizibile pe întreg orizontul sau douã bule pe aceeaşi verticalã pentru a indica partea în care se aflã obstacolul;
2) douã lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau douã biconuri pe verticalã, pentru a indica bordul prin care poate trece o altã navã; 47
3) când se aflã la ancorã, luminile sau semnele prescrise în acest paragraf în locul luminilor sau semnelor prescrise de regula 30). 48
e) Ori de câte ori mărimea unei nave angajate în lucrări cu scafandri, face imposibilã expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de paragraful (d) al acestei reguli, aceastã navã va trebui sã expună următoarele:
1) trei lumini vizibile pe întreg orizontul dispuse pe verticalã în locul cel mai vizibil. Lumina de sus şi cea de jos trebuie sã fie roşie iar cea din mijloc sã fie albã; 49
2) o reproducere rigidã de cel puţin 1 metru înălţime a pavilionului ’’A’’ din Codul Internaţional de Semnale. Trebuie sã se ia mãsuri pentru ca aceastã reproducere sã fie vizibilã pe tot orizontul.
f) O navã angajatã în operaţiuni de deminare trebuie sã poarte pe lângă luminile prescrise în regula
23) pentru o navã cu propulsie mecanicã, sau luminile şi semnele prescrise pentru o navã la ancorã în regula 30), după caz, trei lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau trei bule. Una din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arborat lângă mărul catargului prova şi câte unul la fiecare capăt al vergii catargului prova. Aceste lumini sau semne indicã faptul cã este periculoasã apropierea unei alte nave la o distanţã mai micã de 1.000 metrii de nava ocupatã cu deminarea. 50
g) Navele cu lungime mai micã de 12 metri, cu excepţia celor angajate în operaţiuni cu scafandrii, nu trebuie sã expună luminile şi semnele prescrise în aceastã regulã.
h) Semnele prescrise în prezenta regulã nu sunt semnale de nave în pericol şi care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul Anexei IV al prezentului regulament. 51
Regula 28 — Nave stânjenite de pescaj
„Nave stânjenite de pescaj” O navã cu propulsie mecanicã stânjenitã de pescajul sãu în afarã de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanicã prin regula 23, poate sã poarte în locul cel mai vizibil trei lumini roşii pe linie verticalã vizibile pe întreg orizontul sau semn cilindric. 52
Regula 29 — Nave de pilotaj
„Nave de pilotaj”
a) O navã aflatã în serviciul de pilotaj trebuie sã poarte:
1) la mărul catargului sau aproape de acesta, douã lumini pe verticalã pe întreg orizontul, lumina superioarã fiind albã şi cea inferioarã roşie;
2) când este în marş, în plus luminile din borduri şi lumina de pupa; 53
3) la ancora în afarã de luminile prescrise la aliniatul (1), în plus luminile sau semnele prescrise în regula 30 pentru navele aflate la ancorã. 54
b) O navã de pilotaj când nu este în serviciul de pilotaj trebuie sã poarte luminile sau semnele prescrise pentru o navã de lungimea sa.
Regula 30 — Nave ancorate sau eşuate
„Nave ancorate sau eşuate”
a) O navã ancoratã trebuie sã poarte în locul cel mai vizibil :
1) la partea din prova o luminã albã pe întreg orizontul sau o bulã ;
2) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decât lumina prescrisã la aliniatul (1) o luminã albã vizibilã pe întreg orizontul. 55
b) O navã ancoratã, având o lungime mai micã de 50 metrii poate purta, în locul cel mai vizibil, o luminã albã pe întreg orizontul în locul luminilor prescrise la paragraful (a) al acestei reguli. 56
c) O navã ancoratã poate folosi în plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea punţilor sale. Aceastã dispoziţie este obligatorie pentru navele a căror lungime este egalã cu 100 metrii sau mai mare. 57
d) O navã eşuatã trebuie sã poarte luminile prescrise la paragraful (a) sau (b) din prezenta regulã şi în plus, la locul cel mai vizibil;
1) douã lumini roşii, vizibile pe întreg orizontul, dispuse pe verticalã;
2) trei bule, dispuse pe verticalã.
2) three balls in a vertical line. 58
e) O navã cu lungime mai micã de 7 metri, când este la ancorã dar nu în interiorul sau în apropierea unei treceri înguste, şenal sau loc de ancoraj, sau acolo unde alte nave navigã în mod obişnuit este obligatã sã arate luminile sau semnele prescrise în paragrafele (a) şi (b) din prezenta regulã .
f) O navã cu o lungime mai micã de 12metri, atunci când este eşuatã, nu trebuie sã poarte luminile sau semnele prescrise în subparagrafele (d) (1) şi (2) ale prezentei reguli.
Regula 31 — Hidroavioane
„ Hidroavioane” Un hidroavion care este în imposibilitate de a purta luminile şi semnele cu caracteristicile şi amplasarea prescrise de regulile din aceastã parte trebuie sã poarte lumini sau semne apropiindu-se cãt mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli. 59 60
Regula 32 — Definiţii
“Definiţii”
a) Termenul ’’fluier’’ înseamnă orice aparat de semnalizare sonoră capabil de a emite semnale prescrise şi conforme specificaţiilor din Anexa III a prezentului regulament.
b) Expresia ’’sunet scurt’’ însemnă un sunet a cărui durată este de aproximativ 1 secundă (.)
c) Expresia ’’sunet lung’’ înseamnă un sunet a cărui durată este de 4 până la 6 secunde (_).
Regula 33 — Echipament pentru semnale sonore
Echipament pentru semnale sonore
a) O navă având o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzută cu un fluier şi un clopot, o navă a cărei lungime este de 100 metrii sau mai mare trebuie să aibă în plus, un gong al cărui sunet sau timbru nu trebuie să poată fi confundat cu acelea ale clopotului. Fluierul, clopotul şi gongul trebuie să satisfacă specificaţiile din Anexa III a prezentului regulament. Clopotul sau gongul, sau amândouă, pot fi înlocuite cu un alt echipament având, respectiv, aceleaşi caracteristici sonore, cu condiţia să fie posibilă întotdeauna acţionarea manuală pentru producerea semnalelor prescrise.
b) O navă cu o lungime mai mică de 12 metri nu este obligată să aibă la bord echipamentele de semnalizare sonoră prescrise la paragraful (a) din prezenta regulă, dar trebuie în lipsa acestora, să fie dotată cu un alt mijloc de emitere a uni semnal sonor eficace.
Regula 34 — Semnale de manevră şi de
„Semnale de manevră şi de atenţionare”
a) Atunci când navele se văd unele pe altele, o navă cu propulsie mecanică în marş, manevrând aşa cum este autorizat sau prescris de prezentele Reguli, trebuie să indice aceste manevre prin următoarele semnale, emise cu fluierul:
• un sunet scurt pentru a spune :’’Vin la tribord’’ (.); 61
• două sunete scurte pentru a spune:’’Vin la babord’’ ( . . );
• trei sunete scurte pentru a spune:’’Am maşina înapoi’’ ( . . . ).
b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful (a) cu semnale luminoase repetate, dacă este necesar, pe toată durata manevrei; 1)aceste semnale luminoase au următoarea semnificaţie:
• sclipire pentru a spune: ’’Vin la tribord’’;
• două sclipiri pentru a spune: ’’Vin la babord’’;
• trei sclipiri pentru a spune :’’Am maşina înapoi’’.
2) fiecare sclipire trebuie să dureze aproximativ o secundă, intervalul între sclipiri să fie aproximativ 1 sec. şi intervalul între semnalele succesive trebuie să fie de cel puţin 10 secunde;
3) lumina folosită pentru acest semnal, dacă există, trebuie să fie o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul la o distanţă de cel puţin cinci mile marine şi trebuie să fie conformă dispoziţiilor din Anexa I a acestei reguli.
c) Când navele sunt în vedere într-un şenal sau pe o cale de acces îngustă :
1) navă care intenţionează să depăşească o altă navă, conform dispoziţiilor de la regula 9 (e) (1), trebuie să indice intenţia sa emiţând cu fluierul semnalelor următoare:
• două sunete lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune: ’’Intenţionez să vă depăşesc prin tribord’’( _ _ . );
• două sunete lungi urmate de două sunete scurte pentru a spune: ’’Intenţionez să vă depăşesc prin babord’’( _ _ . . ).
2) nava care urmează a fi depăşită trebuie, manevrând conform dispoziţiunilor din regula 9(e)(1) să-şi dea acordul sau emiţând cu fluierul următorul semnal: 62
• un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung şi un sunet scurt, emise în această ordine ( _ . _ . ).
d) Când două nave care sunt în vedere şi se apropie una de alta dar din o cauză oarecare una din ele nu înţelege intenţiile sau acţiunile celeilalte, sau nu ştie dacă cealaltă navă ia măsuri suficiente pentru a evita coliziunea, nava care are îndoieli va exprima imediat emiţând cu fluierul o serie rapidă de cel puţin cinci sunete scurte. Acest semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcătuit din cel puţin cinci sclipiri scurte şi rapide ( . . . . . );
e) O navă care se apropie de un cot sau de o parte a unui şenal de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie să emită un sunet lung ( _ ).Orice navă care vine în direcţia sa şi care aude semnalul din cealaltă parte a cotului sau înapoia obstacolului trebuie să răspundă la acest semnal emiţând un sunet lung ( _ );
f) Când la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanţă mai mare de 100 metrii unul de altul, nu trebuie să se folosească pentru emiterea semnalelor de manevră şi a semnalelor de avertizare decât un singur fluier.
Regula 35 — Semnale sonore în vizibilitate
“Semnale sonore în vizibilitate redusă” Atât ziua cât şi noaptea înăuntrul sau în apropierea unei zone în care vizibilitatea este redusă, semnele prescrise de prezenta regulă trebuie să fie folosite după cum urmează:
a) O navă cu propulsie mecanică care se deplasează prin apă, trebuie să emită un sunet lung la intervale care nu vor depăşi două minute ( _ _ );
b) O navă cu propulsie mecanică în marş, dar stopată şi care nu se mai deplasează prin apă, trebuie să emită la intervale care nu vor depăşi două minute, două sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ două secunde ( _ _ _ _ );
c) O navă care nu este stăpână pe manevră, o 63 navă a cărei capacitate de manevră este redusă, o navă stânjenită de pescajul său, o navă cu vele, o navă care pescuieşte şi o navă care remorchează sau împinge o altă navă trebuie să emită, în locul semnalelor prescrise la paragrafele (a) şi (b) trei sunete consecutive, şi anume : un sunet lung urmat de două sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de două minute ( _ . . );
d) O navă angajată în operaţiuni de pescuit, când se află la ancoră şi o navă cu capacitate de manevră redusă când îşi desfăşoară activitatea la ancoră trebuie să emită în locul semnalelor prescrise în paragraful (g) al prezentei reguli .
e) O navă remorcată sau în cazul în care se remorchează mai multe nave, ultima din convoi ,dacă are echipaj la bord, trebuie să emită la intervale nu mai mari de după minute patru sunete consecutive şi anume: un sunet lung urmat de trei sunete scurte. Când este posibil, acest semnal trebuie emis imediat după semnalul emis de nava care remorchează (_ ...);
f) Atunci când un remorcher împingător şi o navă împinsă înainte sunt conectate rigid, formând o unitate compusă, ele trebuie considerate ca o navă cu propulsie mecanică şi trebuie să emită semnalele prescrise în paragrafele (a) sau (b) ale prezentei reguli.
g) O navă aflată la ancoră trebuie să bată clopotul rapid, timp de aproximativ 5 secunde, la intervale de cel mult un minut. La o navă cu lungimea de 100metri sau mai mult se va bate clopotul la prova navei şi imediat după aceea se va bate rapid gongul timp de aproximativ 5 secunde la partea din pupa a navei. O navă aflată la ancoră poate, în plus, să emită trei sunete consecutive şi anume, un sunet scurt, unul lung şi unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie, asupra poziţiei sale şi posibilitatea unei coliziuni.
h) O navă eşuată trebuie să bată clopotul şi dacă este nevoie să bată gongul la paragraful (g) ale prezentei reguli şi în plus, imediat înainte şi după bătăile rapide de clopot va emite 3 lovituri de clopot 64 separate şi distincte. În plus o navă eşuată poate emite cu fluierul un semnal corespunzător.
i) Navă cu lungimea de 12 metri nu este obligată să emită semnalele mai sus menţionate, dar în cazul în care nu le emite trebuie să emită un alt semnal sonor, eficient, la intervale care să nu depăşească 2 minute.
j) O pilotină, atunci când se află angajată în serviciul de pilotaj, poate să emită, pe lângă semnalele prescrise în paragraful (a),(b) sau (g) ale prezentei, reguli, un semnal de identificare constând din patru sunete scurte ( . . . . ).
Regula 36 — Semnale pentru atragerea atenţiei
“Semnale pentru atragerea atenţiei” Orice navă, dacă socoteşte că este necesar să atragă atenţia unei alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care să nu poată fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau să îndrepte lumina proiectorului său, în direcţia pericolului care ameninţă nava, în aşa fel încât lumina proiectorului să nu stânjenească alte nave. Orice lumină pentru atragerea atenţiei unei alte nave trebuie să fie de o asemenea natură încât să nu poată fi confundată cu nici un mijloc de semnalizare de navigaţie. În înţelesul acestor reguli trebuie evitată utilizarea luminilor intermitente sau rotative de mare intensitate cum ar fi luminile tip stroboscop.
Regula 37 — Semnale de pericol
„Semnale de pericol„ O navã care este în pericol şi cere ajutor trebuie sã folosească sau sã arate semnalele descrise în Anexa IV a prezentului regulament. P A R T E A E - S C U T I R I
Regula 38 — Scutiri
Scutiri Orice navã (sau categorie de nave) care îndeplineşte prescripţiile Regulilor Internaţionale din 1960 pentru prevenirea coliziunilor pe mare şi a cărei chilã a fost pusã, sau se aflã într-o fazã de construcţie echivalentã, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de următoarele scutiri de la prevederile acestuia:
a) Instalarea lumilor a căror distanţã de vizibilitate este prescrisã la regula 22, patru ani începând de al 65 data intrării în vigoare a prezentului regulament.
b) Instalarea luminilor a căror culoare este prescrisã la secţiunea 7 din Anexa I, patru ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de măsurare britanic la sistemul metric şi rotunjirea cifrelor măsurătorilor, scutire permanentã.
d)
1) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a căror lungime este mai micã de 150 metri, schimbare ce rezultã din prescripţiile secţiunii 3(a), din Anexa I a acestor reguli: scutire permanentã;
2) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor având o lungime de 150 metri, sau mai mare, care rezultã din prescripţiile secţiunii 3(a) din Anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescripţiilor de la secţiunea 2(b) din Anexa I a acestor reguli, 9 ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultând din prescripţiile secţiunii 2(g) şi 3(b) din Anexa I, a acestor reguli : 9 ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
g) Specificaţiile pentru echipamentul de semnalizare sonorã prescrise de anexa III a acestor : 9 ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
h) Reamplasarea luminilor vizibile pe întreg orizontul în urma prescripţiilor din secţiunea 9(b) Anexa I la prezentul regulament, scutire permanentã. 66
Anexa 1 — AMPLASAREA ŞI CARACTERISTICILE
- AMPLASAREA ŞI CARACTERISTICILE TEHNICE ALE LUMINILOR ŞI SEMNELOR 1. Definiţie Expresia ’’înălţimea deasupra punţii’’ înseamnă înălţime deasupra punţii continue celei mai de sus. Această înălţime trebuie măsurată perpendicular, din punctul de sub amplasamentul luminii. 2. Amplasarea şi distanţa dintre lumini în plan vertical
a) La bordul navelor cu propulsie mecanică a căror lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de catarg trebuie să fie aşezate după cum urmează:
1) lumina de catarg prova sau după caz lumina unică, trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 6 metri deasupra punţii iar dacă lăţimea navei este mai mare de 6 metri, la o înălţime deasupra punţii cel puţin egală cu această lăţime, fără a fi totuşi necesar ca această înălţime să fie mai mare de 12 metri;
2) când există două lumini de catarg, lumina de pupa trebuie să se afle pe verticala luminii din prova şi cu 4,5 metri mai sus decât aceasta.
b) Distanţa pe verticală dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanică, trebuie să fie astfel încât în condiţii normale de asietă lumina de pupa să poată fi totdeauna văzută distinct deasupra luminii din prova, de la o distanţă de 1000 metri din prova navei, privind de la nivelul mării.
c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanică cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar mai mică de 20 metri, trebuie să se afle la o înălţime de cel puţin 2,5 metri deasupra punţii.
d) O navă cu propulsie mecanică cu o lungime mai mică de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la o înălţime mai mică de 2,5 metri deasupra punţii. Totuşi, atunci când are o lumină de catarg în afară de luminile din borduri şi lumina de pupa, această lumină de catarg trebuie să se afle la cel puţin 1 metru deasupra luminilor din borduri. 67
e) Una dintre cele două sau trei lumini de catarg prevăzute pentru o navă cu propulsie mecanică care remorchează sau împinge o altă navă trebuie să se găsească în acelaşi loc sau cu lumina de catarg prova, sau cu lumina catargului pupa, cu condiţia ca în cazul în care se află amplasată pe catargul pupa, să fie cu cel puţin 4,5 metri mai sus în plan vertical, decât lumina de la mărul catargului pupa.
f)
1) lumina sau luminile de la mărul catargului, prescrise în regula 23(a) trebuie astfel amplasată încât să se afle deasupra şi distinct de toate celelalte lumini şi obstacole, exceptând situaţia descrisă în subparagraful (2).
2) când nu este posibilă amplasarea luminilor vizibile pe întreg orizontul, prescrise prin regula 27(b)(1) sau de regula 28 , sub luminile de al mărul catargului, ele pot fi amplasate deasupra luminii (luminilor) de al mărul catargului pupa sau într-un plan vertical între lumina (luminile) de la mărul catargului prova şi lumina(luminile) de la mărul catargului pupa, cu condiţia ca, în cel ce-al doilea caz, să se respecte cerinţa din secţiunea 3(c) a prezentei anexe.
g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanică trebuie să se găsească la o înălţime deasupra punţii care să nu depăşească trei sferturi din înălţimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie aşezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.
h) Luminile din borduri atunci când sunt reunite într-un felinar combinat şi se află la o navă cu propulsie mecanică cu lungime mai mică de 20 metri, trebuie să se afle la cel puţin 1 metru sub lumina de catarg.
i) Atunci când regulile prevăd două sau trei lumini verticale, acestea trebuie distanţate în felul următor:
1) la bordul unei nave cu lungime de 20 metri sau mai mare, aceste lumini trebuie să fie distanţate la cel puţin doi metri una de alta iar 68 lumina inferioară nu trebuie să fie la o înălţime mai mică de 4 metri faţă de punte, în afară de cazul când nava trebuie să poarte lumina de remorcaj.
2) la bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20 metri, aceste lumini trebuie să fie distanţate cu cel puţin una de alta iar lumina inferioară nu trebuie să se afle la o înălţime mai mică de 2 metri de punte, afară de cazul când nava trebuie să poarte o lumină de remorcaj.
3) atunci când există trei lumini, el trebuie aşezate la intervale egale.
j) Lumina cea mai de jos din cele două lumini vizibile pe întreg orizontul prevăzute pentru o navă angajată în operaţiuni de pescuit, trebuie să se afle deasupra luminilor din borduri la o înălţime cel puţin egală cu dublul distanţei dintre cele două lumini verticale.
k) Când se expun două lumini de ancoră, lumina de ancoră prova prescrisă de regula 30(a)(1) nu trebuie să se găsească la mai puţin de 4,5 metri deasupra celeilalte. La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancoră din prova nu trebuie să fie la mai puţin de 6 metri deasupra punţii. 3. Amplasarea şi distanţa dintre lumini în plan orizontal.
a) Când pentru o navă cu propulsie mecanică sunt prescrise două lumini de catarg, distanţa orizontală care le separă trebuie să fie cel puţin egală cu jumătatea lungimii navei fără ca totuşi să depăşească 100 metri. Lumina de catarg prova nu trebuie aşezată, faţă de prova navei, la o distanţă mai mare de un sfert din lungimea navei.
b) La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie să se afle în faţa luminilor de la catargul din prova. Ele trebuie să se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora.
c) Când luminile prescrise în regula 27(b)(1) sau regula 28, sunt amplasate într-un plan vertical între lumina (luminile) de la mărul catargului prova şi lumina (luminile) de al mărul catargului pupa, aceste lumini 69 vizibile pe întreg orizontul, trebuie amplasate pe o distanţă în plan orizontal de minimum 2 metri de al axa longitudinală a navei, în direcţia transversală.
d) În cazul în care pentru navele cu propulsie mecanică este prevăzută doar o lumină de catarg aceasta va fi amplasată în partea din prova a cuplului maestru al navei; excepţie fac navele cu o lungime mai mică de 20 metri care pot să nu poarte această lumină în poziţia indicată, dar au obligativitatea să o poarte cât mai înspre prova posibil. 4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcţie pentru navele de pescuit, drăgi şi navele care execută lucrări sub apă
a) Lumina care indică direcţia instalaţiei de pescuit desfăşurată de o navă care pescuieşte, prevăzută de regula 26(c)(2), trebuie să se afle la o distanţă pe orizontală de cel puţin 2 metri şi cel mult 6 metri faţă de cele două lumini roşie şi albă, vizibile pe întreg orizontul. Această lumină trebuie să se afle la o înălţime care să nu fie nici mai mare decât aceea a luminii albe vizibile pe întreg orizontul şi prevăzută de regula 26(c)(1) şi nici mai mică decât înălţimea luminilor din borduri.
b) Distanţa orizontală între luminile şi semnele care indică la bordul unei nave care draghează sau execută lucrări sub apă, partea obturată şi/sau partea pe unde se poate trece fără pericol aşa cum este prescrisă la regula 27(d)(1) şi (2), precum şi luminile şi semnele prevăzute la regula 27(b)(1) şi(2), trebuie să fie cât mai mare posibil şi, în orice caz, de cel puţin 2 metri. Cea mai înaltă din aceste lumini şi semne, nu trebuie în nici un caz să fie aşezată mai sus decât lumina inferioară sau semnul inferior care face parte din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 (b) subpunctele (1) şi (2). 5. Ecranele luminilor din borduri Luminile din borduri pentru navele de 20 metri în lungime sau mai mult, trebuie să fie prevăzute în partea dinspre navă cu ecrane vopsite cu o culoare negru mat şi fie conforme prescripţiilor secţiunii 9 din 70 prezenta anexă. La navele cu o lungime sub 20 metri, luminile din borduri trebuie prevăzute cu ecrane interioare, dacă este necesar să se conformeze cerinţelor secţiunii 9 din prezenta anexă trebuie vopsite cu o culoare negru mat. În cazul unui felinar combinat, utilizându-se un singur filament vertical şi o secţiune foarte îngustă între sectoarele verde şi roşu, nu este necesar să se prevadă ecrane exterioare. 6. Semne
a) Semnele trebuie să fie negre şi să aibă următoarele dimensiuni:
1) bulă trebuie să aibă un diametru de cel puţin 0,6 m;
2) un con trebuie să aibă un diametru al bazei de cel puţin 0,6m şi o înălţime egală cu diametrul său;
3) un semn cilindric trebuie să aibă un diametru de cel puţin 0,6 m şi o înălţime egală cu dublul diametrului său;
4) un bicon este alcătuit din două conuri ca acele definite la aliniatul (2) de mai sus, avănd o bază comună.
b) Distanţa verticală dintre semne trebuie să fie de cel puţin 1,5 m.
c) La bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20 m, semnele pot avea dimensiuni mai mici, dar proporţionale cu dimensiunile navei iar distanţa care le separă poate fi şi ea redusă corespunzător. 7. Culoarea luminilor Cromatica tuturor luminilor de navigaţie trebuie sã fie conformã cu următoarele norme, care se situează în limitele indicate de diagrama cromatică a Comisiei Internaţionale de luminat (CIE). Limitele de acoperire ale unei lumini de diferite culori, sunt date de coordonatele vârfurilor unghiurilor, care sunt următoarele :
1) Alb x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443 71 y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382
2) Verde x 0,028 0,009 0,300 0,203 y 0,385 0,723 0,511 0,356
3) Roşu x 0,680 0,660 0,735 0,721 y 0,320 0,320 0,265 0,259
4) Galben x 0,612 0,618 0,575 0,575 y 0,382 0,382 0,425 0,406 8. Intensitatea luminilor
a) Intensitatea luminoasã minimã a luminilor trebuie sã fie calculatã cu ajutorul formulei : I = 3,43 x 106 x T x D2 x K-D unde I = Intensitatea luminoasã în candele în condiţiile de serviciu; T = Prag de iluminare 2 x 10-7 lux; D = Distanţa de vizibilitate ( bătaie luminoasã ) a luminii în mile marine; K = Coeficient de transmisie atmosfericã Pentru luminile prescrise, K este egal cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibilităţi meteorologice de circa 13 mile marine.
b) Tabelul de mai jos dã câteva valori obţinute cu ajutorul acestei formule: Intensitatea luminii Distanţa de vizibilitate exprimată în candele (bătaia luminoasă), exprimată în mile marine pentru K=0.8 D I 1 0.9 2 4.3 3 12 4 27 5 52 6 94 Notă: Intensitatea luminoasă maximă a luminilor de navigaţie va trebui să fie limitată astfel încât să se evite suprapunerile. Aceasta nu se va realiza printr-un control variabil al intensităţii luminoase. 72 9. Sectoare orizontale de vizibilitate
a)
1) Luminile din borduri odată instalate pe navã, trebuie sã aibă înspre înainte, intensităţile minime cerute. Intensităţile trebuie sã scadă până la 50% a deveni practic nule între 1 grad şi 3º în afara sectoarelor prescrise;
2) Pentru luminile de la pupa şi luminile de catarg şi la limita sectorului de vizibilitate aflatã la 22º5 înapoia traversului pentru luminile din borduri, intensităţile minime ce se cer trebuie sã fie menţinute pe arcul de orizont până la 5º în limitele prescrise de Regula 21. Începând de la 5º în interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate sã scadă cu 50% până la limitele sectoarelor prescrise, după care va continua sã scadă continuu până la a deveni practic nulã, la 5 grade cel mult în afara sectoarelor prescrise.
b)
1) Cu excepţia luminilor de ancorã prescrise de Regula 30, care nu este necesar sã fie amplasate prea sus faţã de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie aşezate astfel încât sã nu fie mascate de catarge, arborete, gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6º.
2) Dacã nu este posibil a se respecta cerinţa paragrafului
b) (1) al acestei secţiuni prin instalarea doar a unei lumini vizibile pe tot orizontul, douã lumini vizibile pe tot orizontul vor fi în mod corespunzător poziţionate astfel încât ele sã apară de la distanţa maximã ca o luminã. 10. Sectoarele verticale de vizibilitate
a) Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice din dotare cu excepţia luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie sã fie astfel încât sã asigure:
1) cel puţin intensitatea minimã necesară de la 5º deasupra planului orizontal la 5º dedesubtul 73 acestui plan;
2) cel puţin 60% din intensitatea minimã cerutã, de la 7º5 deasupra planului orizontal până la 7º5 grade dedesubtul acestui plan.
b) În cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice din dotare trebuie fie astfel încât sã asigure:
1) cel puţin intensitatea minimã cerutã de la 5º deasupra planului orizontal la 5º sub acest plan;
2) cel puţin 50% din intensitatea minimã cerutã de la 25º deasupra planului orizontal la 25º sub acest plan.
c) Pentru alte lumini decât cele electrice, aceste prevederi trebuie sã fie respectate cât se poate mai exact. 11. Intensitatea luminilor neelectrice Luminile neelectrice trebuie să aibă pe cât posibil intensităţile minime specificate în tabelul dat în secţiunea 8 a acestei Anexe. 12. Lumini de manevră Cu toate dispoziţiile de la secţiunea 2(f) din această Anexă, lumina de manevră descrisă la Regula 34(b) trebuie să se afle în acelaşi plan longitudinal cu lumina sau luminile de catarg şi atunci când aceasta este posibil, la o distanţă de cel puţin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu condiţia să fie aşezată la o distanţă verticală de cel puţin 2 metri deasupra sa, sub lumina de catarg pupa. Dacă nu există decât o singură lumină de catarg, lumina de manevră dacă există, trebuie să fie instalată în locul cel mai vizibil, la o distanţă verticală de cel puţin 2 metri de lumină de catarg. 13. Nave de viteză mare Luminile de catarg ale navelor cu viteză mare cu un raport lungime/lăţime mai mic de 3 pot fi plasate la o înălţime raportată la lăţimea navei mai mică decât înălţimea prescrisă în paragraful 2(a)(1) al acestei 74 anexe, cu condiţia ca unghiul de bază al triunghiului isoscel format de luminile din borduri şi luminile de catarg când se vizualizează dinspre prova să nu fie mai mic de 27º. 14. Aprobare Construcţia felinarelor şi a semnelor, precum şi instalarea felinarelor la bord trebuie să fie socotite satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului, sub a cărui pavilion se află nava.
Anexa II — SEMNELE SUPLIMENTARE PENTRU
SEMNELE SUPLIMENTARE PENTRU NAVELE DE PESCUIT CARE PESCUIESC ÎN APROPIERE UNELE DE ALTELE 1. Generalităţi Luminile menţionate în prezenta anexă, dacă sunt purtate ca aplicare a dispoziţiilor din Regula 26 (d), trebuie să fie aşezate în locul cel mai vizibil, la cel puţin 0,9 metri unele faţă de altele, şi mai jos decât luminile prescrise de regula 26(b)(1) şi (c)(1). Ele trebuie să fie vizibile pe întreg orizontul la distanţa de cel puţin o milă, însă această distanţă trebuie să fie inferioară distanţei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli pentru navele de pescuit. 2. Semnele pentru nave traul
a) Navele cu o lungime mai mare de 20 de metri angajate în operaţiuni de traulare sau operaţiuni de pescuit cu orice aparat imers trebuie să poarte:
1) Când lansează plasele: două lumini albe suprapuse;
2) când virează plasele: o lumină albă aşezată pe verticală, deasupra unei lumini roşii;
3) când plasele sunt agăţate de un obstacol: două lumini roşii suprapuse.
b) Orice navă cu o lungime de 20 de metri sau mai mare angajată în operaţiuni de traulare în pereche trebuie să poarte:
1) În timpul nopţii, un proiector îndepărtat către înainte şi în direcţia celeilalte nave cu care formează echipa de traulat în doi;
2) Când lansează sau ridică plasele sau atunci când plasele sunt reţinute de un obstacol luminile 75 prescrise de paragraful 2 (a) de mai sus.
c) Navele cu o lungime mai mică de 20 de metri angajate în operaţiuni de traulare, pescuire cu aparate imersate sau traulând în pereche pot purta luminile prescrise în paragraful (a) sau (b) de mai sus sau cât mai în conformitate cu acestea. 3. Semnele pentru nave care pescuiesc cu plase pungă Navele ce pescuiesc cu plasa pungă (seinere), în momentul pescuitului, pot purta două lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie să se aprindă alternative la fiecare secundă, cu durate egale de lumină şi de ocultaţie. Ele nu pot fi purtate decât atunci când nava este stânjenită de către uneltele sale de pescuit.
Anexa III — CARACTERISTICILE TEHNICE ALE
CARACTERISTICILE TEHNICE ALE ECHIPAMENTELOR DE SEMNALIZARE SONORĂ 1. Fluiere
a) Frecvenţa şi bătaia sonoră Frecvenţa fundamentală a semnalului trebuie să fie cuprinsă între 70 şi 700 Hz. Bătaia sonoră a semnalului unui fluier este determinată de frecvenţe, care pot cuprinde frecvenţa fundamentală, una sau mai multe frecvenţe mai înalte, situate între 180 şi 700 Hz (+1%) şi furnizând nivelele de presiune acustică specificate în paragraful 1 (c) de mai jos.
b) Limitele frecvenţelor fundamentale Pentru ca să se poată garanta o mare varietate în caracteristicile fluierelor, frecvenţa fundamentală a unui fluier trebuie să fie cuprinse între limitele următoare:
1) Între 70 şi 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 de metri sau mai mare;
2) între 130 şi 350 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 75 de metri sau mai mare, dar mai mică de 200 metri; 76
3) între 250 şi 700 Hz la bordul unei nave cu lungimea mai mică de 75 metri.
c) Intensitatea semnalului şi bătaia sonoră Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie să asigure în direcţia intensităţii sale maximele, la o distanţă de 1 metru şi cel puţin în banda de o treime de octava situată în gama frecvenţelor 180 până la 700 Hz (+1%), la un nivel de presiune acustică cel puţin egal cu valoarea corespunzătoare din tabelul următor: Lungimea navei Nivel de presiune acustică la 1m Bătaia sonoră în în decibeli, raportat la 2x10-5 în metri mile marine N/m2 treime de octavă 200 şi mai mult 143 2 75 şi peste, dar mai puţin de 138 1.5 200 20 şi peste, dar mai puţin de 75 130 1 Mai puţin de 20 120 0.5 Bătaia sonoră a fost indicată în acest tabel cu titlu de informare. Ea corespunde aproximativ cu distanţa la care un fluier poate fi auzit pe axul sau înainte cu o probabilitate de 90% în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adică 68 dB. în banda octavei centrale pe frecvenţa 250 Hz şi la 63 dB. în banda octavei centrale de 500 Hz). În practică, distanţa la care un fluier poate fi auzit este foarte variabilă şi depinde mult de condiţiile meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate caracteristice, dar în caz de vânt puternic sau când nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bătaia sonoră poate fi redusă.
d) Caracteristicile direcţionale În toate direcţiile planului orizontal cuprinse într- un sector de plus sau minus 45º în raport cu axa, nivelul de presiune acustică al unui fluier direcţional nu trebuie să fie scăzut mai mult de 4 dB. faţă de nivelul de presiune acustică pe axă. În orice altă direcţie a planului orizontal, nivelul de presiune acustică nu 77 trebuie să fie scăzut cu mai mult de 10 dB. faţă de nivelul presiunii acustice pe axă, astfel încât bătaia în orice direcţie să fie egală cu cel puţin jumătate din bătaia pe axă. Nivelul de presiune acustică trebuie să fie măsurat în banda de o treime de octavă care produce bătaia sonoră.
e) Amplasarea fluierelor Atunci când un fluier direcţional este folosit ca fluier unic la bordul unei nave el trebuie să fie instalat astfel încât să producă intensitatea sa maximă către înaintea navei. Fluierele trebuie să fie aşezate cât mai mult posibil la bordul navei pentru a se reduce interceptarea, de către obstacole, a sunetelor emise şi pentru a se reduce cât mai mult posibilităţile tulburărilor auzului la membrii echipajului. Nivelul de presiune acustică al semnalului propriu al navei, nu trebuie să depăşească 110 dB.(A).
f) Instalarea mai multor fluiere Dacă la bordul unei nave fluierele sunt instalate la mai mult de 100 de metri unele faţă de altele, ele trebuie montate astfel încât să nu poată fi acţionate simultan.
g) Sistem de fluiere combinate Dacă din cauza unor obstacole, câmpul acustic al unui fluier sau al unuia dintre fluierele menţionate în paragraful (f) de mai sus riscă să prezinte o zonă în care nivelul acustic al semnalului să fie redus simţitor, se recomandă folosirea unui sistem de fluiere combinate instalate astfel încât să se evite această mişcare a nivelului acustic. În sensul acestor reguli, un sistem de fluiere combinate este socotit ca un fluier unic. Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie să fie aşezate la mai mult de 100 metri unele de altele şi trebuie montate astfel încât să poată fi acţionate simultan. Frecvenţele lor trebuie să difere unele faţă de altele cu cel puţin 10 Hz. 2. Clopot sau gong
a) Intensitatea semnalului Un clopot, un gong, sau orice alt dispozitiv având caracteristici acustice asemănătoare, trebuie să 78 producă un nivel de presiune acustică de cel puţin 110 dB. la un metru de el.
b) Construcţie Clopotele şi gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune şi concepute astfel încât să redea un sunet clar. Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie să fie mai mic de 300 milimetri la navele cu o lungime mai mare de 20 de metri şi de minimum 200 milimetri la navele cu o lungime de 12 până la 20 metri. Atunci când este posibil, se recomandă instalarea unei limbi de clopot cu comanda mecanică, astfel încât să asigure o forţă de impact constantă, însă trebuie să fie posibilă şi acţionarea manuală. Masa limbii clopotului nu trebuie să fie mai mică de 3 la sută faţă de aceea a clopotului. 3. Aprobare Construirea şi funcţionarea echipamentului de semnalizare sonoră ca şi instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului sub a cărui pavilion se află nava.
Anexa IV — SEMNALE DE PERICOL
SEMNALE DE PERICOL
1) Semnalele următoare, folosite sau arătate împreună sau separat, arată un pericol şi nevoia de ajutor:
a) o lovitură de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa 1 minut;
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceaţă;
c) fuzee sau bombe proiectând stele roşii lansate una câte una la intervale scurte;
d) semnal emis prin radiografie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din grupul ... ---… (S.O.S.) din Codul MORSE;
e) semnal radiotelefonic constând din cuvântul MAY DAY;
f) semnal de pericol N.C. din Codul Internaţional de semnale;
g) semnal constând dintr-un pavilion pătrat având deasupra sau dedesupt o bulă sau un obiect asemănător; 79
h) flăcări pe nava (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoiaş cu ulei, etc.);
i) fuzee cu paraşuta sau o lumină de mână care produce o lumină roşie;
j) semnal fumigen producând un fum portocaliu;
k) mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor întinse lateral;
l) semnal de alarmă radiotelegrafică;
m) semnal de alarmă radiotelefonică;
n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor;
o) semnale aprobate transmise prin sistemele de radiocomunicaţii inclusiv cele emise de SART-urile mijloacelor de salvare.
2) Este interzisă folosirea oricăruia din semnalele de mai sus, în afară de cazul când se indică un pericol sau nevoie de ajutor, cât şi folosirea altor semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.
3) Este necesar să se dea atenţie capitolelor corespunzătoare din Codul Internaţional de semnale. Manualul de căutare şi salvare pentru uzul navelor de comerţ şi semnalelor următoare:
a) o bucată de pânză de culoare portocalie cu un pătrat şi un cerc de culoare neagră, sau alt simbol asemănător (pentru reperarea aeriană);
b) colorat. 80